Irina CORNESCU s-a născut în octombrie 1916, la Odessa. Era fiica unui român stabilit în marele oraş portuar în 1913 şi al Mariei Kalidze, originară din Georgia. În 1937 a absolvit cursurile de limbă franceză ale Universităţii din Moscova, lucrând apoi ca translator la Editura pentru Literatură Universală din capitala Uniunii Sovietice. În 1945, fiind recrutată de organele de securitate ale Statului sovietic, a urmat cursurile unei şcoli de spionaj, iar în 1947 a fost infiltrată pe căi ilegale în Franţa. Sub acoperirea de guvernantă, şi-a creat treptat o reţea proprie de informatori, dar curând, a fost nevoită să se transfere împreună cu familia la care era angajată, la Bruxelles. Cu aprobarea Centralei serviciului de informaţii de la Moscova, a preluat conducerea reţelei sovietice de spionaj din Belgia, orientând-o cu precădere spre sistemul militar defensiv al ţării. Principalul ei colaborator era Paul Veken, aparent un funcţionar oarecare, cu reputaţie de personaj bigot. Câteva erori ale celor doi parteneri au atras atenţia contraspionajului belgian şi au fost surprinşi în flagrant delict într-un parc, în timp ce-şi transferau nişte microfilme. Odată cu ei a căzut întreaga reţea, fiind capturate şi seturile complete de echipamente de spionaj ultraperformante. Cazul a fost pe larg mediatizat de presa occidentală în primii ani ai Războiului rece.[1]



[1]. M. Pelin, Un veac de spionaj, contraspionaj şi poliţie politică. Dicţionar alfabetic. Ed. Elion, Bucureşti, 2003, pp. 88-89.

Hosted by uCoz