Mihail Theodor CRUCEANU – s-a născut la 6 februarie 1916, în Soroca. În perioada 10 noiembrie 1938 – 15 iunie 1940, a fost militar în termen la Regimentul 11 Roşiori. A urmat între 15 iunie – 1 septembrie 1940, cursul redus de ofiţeri de rezervă de cavalerie la Centrul de Instrucţie al Cavaleriei.[1] A fost mobilizat pe frontul antisovietic la 30 iunie 1941, în cavalerie. În perioada 2 iulie – 10 noiembrie 1941, sub gradul de plutonier, a ajuns cu Regimentul 11 Roşiori Purtat până la Odessa. Între timp, de la 15 iulie şi până la 1 septembrie 1941, a urmat cursurile şcolii de poliţie specială de campanie şi a fost detaşat la 15 iulie 1942 la M.St.Major, în Echipa Poliţiei Speciale de Campanie (E.P.S.C.) (ca organ de mobilizare era Regimentul Jandarmi Pedeştri Bucureşti); la 7 ianuarie 1943 este trecut la Centrul „B” în E.P.S.C., iar din aprilie 1943 şi până la mijlocul lunii august 1944, se află la Centrul „H”, în calitate de şef al E.P.S.C. a Centrului, cu misiuni contrainformative în sânul populaţiei civile şi a trupelor române de pe front. După o îndelungată activitate pe front, la mijlocul lunii august 1944 a fost transferat la Chestura Poliţiei Ploieşti, în calitate de comisar ajutor cu două gradaţii.

Cunoştea limba rusă şi mai puţin limba germană.[2] În 1942, a fost avansat la gradul de sublocotenent (r.), cu vechime de la 30 iunie 1941.[3] Părinţii – Teodor şi Antonina – în anul 1920 au emigrat în America. Fiind celibatar şi neavând pe nimeni apropiat, îşi avea adresa de domiciliu în 1944 la sediul Centrului „H”.[4] Ultimul domiciliu: Bucureşti, str. Calomfirescu nr. 2.[5]

În noiembrie 1943, a fost decorat cu medalia germană Bătălia de Iarnă 1941/1942,[6] iar în mai 1944, cu ordinul Vulturul German,[7] etc.