DOCUMENTE ALE ORGANELOR POLIŢIENEŞTI

ÎN ARHIVELE DE LA CHIŞINĂU.

 

Am crezut necesar a pune la îndemâna doritorilor de a se consacra acestui serviciu şi care, pentru întâia oară, păşesc pe terenul spinos al noii lor profesiuni, o modestă parte din rezultatele unei experienţe, dobândite cu grele sforţări, spre a le sluji ca început de îndrumare, iar celor ce, necunoscând rolul şi activitatea Siguranţei Statului, în loc de a-i da tot concursul, s-au făcut ecoul răuvoitorilor, ce urmăresc desfiinţarea ei, le ofer prilejul de a-şi revizui atitudinea şi părerile asupra acestei instituţiuni, care, prin necesitatea şi importanţa ei, se poate identifica cu însăşi existenţa Statului.

 

Zinovie Husărescu, inspector general al Siguranţei din Basarabia, Mişcarea subversivă în Basarabia. Atelierele Imprimeriei Statului, Chişinău, 1925, p. 3.

 

 

La fel ca şi românii şi unele teritorii ale României, o parte din arhivele româneşti, pe parcursul secolului XX, s-au pomenit în afara hotarelor româneşti. Unele fonduri de documente ale autorităţilor civile sau militare române le putem găsi la Cernăuţi sau Odessa, la Kiev sau Moscova.

O bună parte din documentele Siguranţei Statului, se află la Chişinău, în depozitele Arhivei Naţionale a Republicii Moldova şi reprezintă arhiva Siguranţei din Basarabia. Aceasta conţine, în cea mai mare parte, documente inedite, care constituie un bogat izvor de cunoaştere a trecutului politic şi social-economic al României, datorită vastului diapazon de probleme care s-au aflat în sfera preocupărilor Siguranţei.[1] În arhiva de la Chişinău, majoritatea documentelor Siguranţei sunt neexploarate, ceea ce provoacă un interes deosebit pentru studierea lor.

O parte din documente, o constituie corespondenţa purtată între Subinspectoratul/Inspectoratul Siguranţei de la Chişinău cu subdiviziunile din subordine serviciile şi brigăzile de siguranţă judeţene. O altă parte, extrem de consistentă în date şi informaţii inedite, sunt dosarele personale ale funcţionarilor, agenţilor şi informatorilor Siguranţei din Basarabia. De asemenea, sunt multe dosare cuprinzând investigaţiile diverselor cazuri de spionaj, propagandă bolşevică, antiromânească, etc. Toate sunt cuprinse în fondul de documente cu numărul 680 Inspectoratul Regional de Poliţie Chişinău 1919-1944. Dosarele 1-126 şi 3103-5178, inventar 1, conţin corespondenţa dintre organele poliţieneşti din Basarabia, rapoartele şi notele informative referitoare la curentele subversive, partidele şi mişcările politice, minorităţile etnice, sectele religioase, organizaţiile de spionaj sovietic, etc., etc. (1918-1944); dosarele 127-136 includ liste, pe judeţele Basarabiei, cu persoanele care în 1944, sub presiunea ofensivei armatelor sovietice, doreau să se evacueze în Vechiul Regat; dosarele 137-3102, sunt dosarele personale ale funcţionarilor de poliţie şi siguranţă din Basarabia, ale agenţilor şi informatorilor, chiar şi a personalului auxiliar de la poliţii (şoferi, electricieni, mecanici, derdicători), care au activat între 1918-1940. Multe din aceste dosare personale încă nu pot fi cercetate, deoarece nu le-a expirat termenul legal de 75 de ani de păstrare sub regim secret.

Alte fonduri din Arhiva Naţională a Republicii Moldova, referitoare la activitatea organelor poliţieneşti şi de informaţii române şi ţariste ruse, sunt următoarele:

1.           Direcţiunea poliţiei oraşului Chişinău 1911-1916 (fond 289, inventar 1);

2.           Direcţiunea poliţiei jud. Chişinău 1913-1914 (fond 290, inventar 1);

3.           Direcţiunea poliţiei jud. Soroca 1916 (fond 291, inventar 1);

4.           Direcţiunea Jandarmeriei Guberniei Basarabia 1907-1914 (fond 297, inventar 1);

5.           Ajutorul şefului jandarmi al Guberniei Basarabia pentru jud. Chişinău, Ismail şi Akkerman (Cetatea Albă) 1906-1912 (fond 330, inventar 1);

6.           Ajutorul şefului jandarmi al Guberniei Basarabia pentru jud. Bălţi, Hotin, Soroca, Orhei 1911-1913 (fond 331, inventar 1);

7.           Postul de jandarmi de hotar Cahul 1916-1917 (fond 335, inventar 1);

8.           Postul de jandarmi de hotar Sculeni 1916-1917 (fond 337, inventar 1);

9.           Secţia Bender a Direcţiei căilor ferate jandarmi Odessa 1909 (fond 1336, inventar 1);

10.       Inspectoratul gubernial al miliţiei Basarabiei 1917-1918 (fond 1648, inventar 1);

11.       Secţia regională a miliţiei Chişinău 1917-1918 (fond 1649, inventarele 1, 2);

12.       Miliţia Chişinău 1916-1918; 1914-1918; 1917 (fond 1628, inventarele 1, 2, 3);

13.       Miliţia jud. Chişinău 1915-1928 (fond 1600, inventarele 1, 2, 3);

14.       Miliţia jud. Bender 1918 (fond 1629, inventar 1);

15.       Miliţia Bender 1916-1918 (fond 1660, inventar 1);

16.       Miliţia jud. Bălţi 1917-1918 (fond 1756, inventar 1);

17.       Ministerul de Război al Republicii Moldoveneşti 1917-1918; 1915-1918 (fond 1725, inventarele 2, 3);

18.       Directoratul de Interne al Republicii Moldoveneşti 1917-1918; 1918-1919; 1918-1923; 1918 (fond 742, inventarele 2, 4, 5, 7);

19.       Ministerul de Interne al României 1913-1916 (fond 1627, inventar 1);

20.       Direcţiunea Generală a Poliţiei şi Siguranţei Bucureşti 1898-1911; 1900-1922; 1923-1941 (fond 691, inventarele 1, 2, 3);

21.       Prefectura Poliţiei Bucureşti 1881-1835; 1893-1916 (fond 1349, inventarele 3, 4);

22.       Prefectura Poliţiei Iaşi 1911-1917 (fond 1759, inventar 1);

23.       Chestura poliţiei Galaţi 1925 (fond 1702, inventar 1);

24.       Poliţia Câmpina (jud. Prahova) 1908-1916 (fond 1758, inventar 1);

25.       Inspectoratul Regional de Poliţie Chişinău 1919-1944 (fond 680, inventar 1, 2);

26.       Chestura poliţiei Chişinău 1918-1944 (fond 679, inventar 1);

27.       Chestura poliţiei Tighina 1908-1943; 1920-1938; 1921-1935; 1917-1944; 1941-1944 (fond 693, inventarele 1, 2, 3, 4, 5);

28.       Chestura poliţiei Bălţi 1920-1940; 1918-1935; 1921-1938; 1918-1941; 1919-1942; (fond 694, inventarele 1, 2, 3, 4, 5);

29.       Poliţia Călăraşi 1926-1940 (fond 1606, inventarele 1, 2);

30.       Poliţia Soroca 1941-1944; 1918-1944; 1921-1944 (fond 696, inventarele 1, 2, 3);

31.       Poliţia Cahul 1933-1944; 1918-1943 (fond 697, inventarele 1, 2);

32.       Poliţia Orhei 1918-1944 (fond 666, inventarele 1, 2, 3);

33.       Poliţia punctului de frontieră Atachi 1920-1935 (fond 1586, inventar 1);

34.       Poliţia punctului de frontieră Iarova, jud. Soroca 1930 (fond 1636, inventar 1);

35.       Poliţia punctului de frontieră Cioburciu, jud. Tighina 1918-1935 (fond 1656, inventar 1);

36.       Poliţia punctului de frontieră Tighina 1918-1929; 1917-1938 (fond 1699, inventarele 1, 2);

37.       Poliţia punctului de frontieră Cristeşti, jud. Iaşi 1917 (fond 1701, inventar 1);

38.       Poliţia punctului de frontieră Talmaz, jud. Tighina 1919-1920 (fond 1674, inventar 1);

39.       Comisariatul poliţiei Rezina 1941-1944 (fond 1583, inventarele 1, 2);

40.       Comisariatul poliţiei Criuleni 1943-1944 (fond 1584, inventar 1);

41.       Comisariatul poliţiei Făleşti 1925-1943 (fond 1589, inventar 1);

42.       Comisariatul poliţiei Comrat 1941-1944 (fond 1590, inventar 1);

43.       Comisariatul poliţiei Româneşti 1925-1943 (fond 1598, inventar 1);

44.       Comisariatul poliţiei Leova 1919-1938; 1941-1944 (fond 1668, inventarele 1, 2);

45.       Societatea funcţionarilor poliţieneşti a oraşului Chişinău 1928-1938 (fond 1640, inventar 1);

46.       Prefectura poliţiei Odessa 1941-1943; 1942-1943 (fond 1608, inventarele 1, 2);

47.       Inspectoratul Regional de Jandarmi Basarabia 1924-1934; 1930-1940; 1940-1945 (fond 1761, inventarele 1, 2, 3);

48.       Legiunea mobilă de jandarmi nr. 3 1935-1937 (fond 1646, inventar 1);

49.       Legiunea V de Jandarmi Cetatea Albă 1926-1931; 1920-1929; 1918-1921 (fond 1650, inventarele 1, 2, 3);

50.       Legiunea de jandarmi Cahul 1924 (fond 1683, inventar 1);

51.       Legiunea de jandarmi Rezina 1926 (fond 2027, inventar 1);

52.       Legiunea de jandarmi Tighina 1924-1927 (fond 2028, inventar 1);

53.       Brigada a III-a Jandarmi a oraşului Chişinău 1924-1926 (fond 1676, inventar 2);

54.       Regimentul III Jandarmi 1930-1931 (fond 1678, inventar 1);

55.       Regimentul VI Jandarmi 1923-1929 (fond 1735, inventar 2);

56.       Corpul jandarmi pedeştri Comrat 1933 (fond 1686, inventar 1);

57.       Şcoala 3 jandarmi Chişinău 1934-1939 (fond 1742, inventar 1);

58.       Secţia şi postul de jandarmi Cetatea Albă 1929-1944 (fond 2074, inventar 1);

59.       Secţia şi postul de jandarmi Bălţi 1918-1944 (fond 2075, inventar 1);

60.       Secţia şi postul de jandarmi Cahul 1930-1944 (fond 2077, inventar 1);

61.       Secţia şi postul de jandarmi Lăpuşna 1918-1940; 1942-1944 (fond 2078, inventar 1);

62.       Secţia şi postul de jandarmi Orhei 1920-1944 (fond 2079, inventar 1);

63.       Secţia şi postul de jandarmi Soroca 1920-1940; 1941-1944 (fond 2080, inventar 1);

64.       Secţia şi postul de jandarmi Tighina 1919-1940; 1940-1944 (fond 2081, inventar 1);

65.       Secţia şi postul de jandarmi Hotin 1930-1942 (fond 2082, inventar 1);

66.       Postul de jandarmi Cuza Vodă, jud. Ismail 1935 (fond 2076, inventar 1);

67.       Plutonul 6 al Regimentului de Jandarmi Soroca 1926-1929 (fond 1601, inventarele 1, 2);

68.       Marele Cartier General al Armatei române 1941-1943 (fond 1607, inventar 1);

69.       Grupul 51 Poliţie al Corpului 1 Armată român 1941-1943 (fond 1604, inventar 1);

70.       Grupul 57 Poliţie al Corpului 6 Armată român 1942-1943 (fond 1610, inventar 1);

71.       Grupul 61 Poliţie şi Grupul 56 Poliţie ale Corpului 7 Armată român 1941-1943 (fond 1611, inventar 1);

72.       Grupul 54 Poliţie şi Grupul 74 Poliţie ale Armatei a IV-a române 1941-1943 (fond 1612, inventar 1);

73.       Grupul 55 Poliţie al Armatei a III-a române 1942 (fond 1614, inventar 1);

74.       Grupul 44 Poliţie a Brigăzii 8 Cavalerie române 1941-1943 (fond 1615, inventar 1);

75.       Grupul 13 Poliţie al Diviziei 13 Infanterie română 1940-1943 (fond 1619, inventar 1);

76.       Grupul 38 Poliţie al Diviziei 2 Munte române 1942-1944 (fond 1621, inventar 1);

77.       Centrul de Informaţii H al Armatei a III-a române 1941-1944 (fond 2042, inventarele 1, 2);[2]

78.       Cabinetul civilo-militar pentru administrarea Basarabiei, Bucovinei şi Transnistriei 1941-1945 (fond 706, inventar 1, 2, 3); inventarele 2 şi 3 includ documente referitoare la activitatea subdiviziunilor S.S.I. din Basarabia şi Transnistria 1940-1944.

O bună parte din aceste fonduri de documente au ajuns la Chişinău în urma capturării lor de către autorităţile militare sovietice în anul 1944 de la autorităţile româneşti, care se evacuau din Basarabia şi Bucovina sub presiunea ocupantului, precum şi de la unităţile militare şi serviciile secrete româneşti de pe frontul de est, care, deşi după capitularea României din 23 august 1944, nu se mai considerau în război cu U.R.S.S., au fost deposedate de arhive. Alte documente ale Siguranţei din Basarabia care s-ar mai afla la Chişinău, sunt în Arhiva Serviciului de Informaţii şi Securitate (S.I.S.) al Republicii Moldova. Conducerea actuală a S.I.S. declară că, depozitul special arhivistic al Serviciului nu dispune de materiale documentate privind istoria serviciilor secrete din teritoriul actual al Republicii Moldova, pe parcursul secolului XX.[3] Însă, conform datelor Serviciului de Stat de Arhivă al Republicii Moldova, la 1 ianuarie 2006, în depozitul special al S.I.S. se păstrau 77.798 (!) de dosare,[4] ceea ce ar exclude faptul că în arhiva S.I.S., nu s-ar găsi documente cu caracter istoric (potrivit unei surse confidenţiale, în arhiva S.I.S. s-ar afla şi documente româneşti din 1920, deci, ale Siguranţei). De asemenea, studiile unor istorici, la baza cărora stau documentele din arhiva S.I.S.,[5] demonstrează clar că, în arhiva S.I.S. sunt documente referitoare la istoria serviciilor secrete din teritoriul actual al Republicii Moldova, pe parcursul secolului XX, dar la care accesul este neoficial oprit.



[1]. În general, documentele Siguranţei reprezintă una din cele mai valoroase surse arhivistice, datorită naturii serviciului, care trebuia mereu să fie bine informat în diverse probleme, pentru ca, la rândul său, să informeze factorii de decizie ai statului, să întocmească studii şi să fie capabil a face prognoze.

[2]. Despre activitatea Centrului de Informaţii H şi arhiva acestuia, vezi: P. Moraru, Informaţii militare pe frontul de est. Ed. Militară, Bucureşti, 2005; idem, Armata lui Stalin văzută de români. Ed. Militară, Bucureşti, 2006.

[3]. Certificat adresat de Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova Curţii de Apel Chişinău cu nr. DD/1022 din 20 noiembrie 2006.

[4]. Informaţie oferită dlui Mihai Taşcă, doctor în drept, de către directorul Serviciului de Stat de Arhivă al Republicii Moldova, cu adresa nr. 11-20/172 din 15 noiembrie 2006.

[5]. Vezi spre exemplu, . . , . 1940-1950- . . -Terra. , 1994 (în Introducere autorul aduce la cunoştinţa cititorului că, publică în lucrare peste 300 de documente inedite; studierea superficială a acestei lucrări, scoate în evidenţă faptul că, peste 1/3 din documentele publicate se păstrează în arhiva S.I.S.); I. Colesnic, Basarabia necunoscută. Ed. Museum, Chişinău, 2006 (la pagina 321 citim: În Arhiva S.I.S. din Republica Moldova se păstrează dosarul nr. 824, p. 14, el făcând parte din acel lot de dosare ce au fost deschise foştilor membri ai Sfatului Ţării. Este vorba de dosarul lui Teodor Neaga).

Hosted by uCoz