R.A.S.S. Moldovenească (1924-1940). Privire sinoptică.

 

„Statalitatea moldovenească” de pe malul stâng al Nistrului datează cu anul 1924. Atunci, la 12 octombrie, în cadrul Ucrainei Sovietice a fost creată Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (R.A.S.S.M.), a cărei misiunea principală a fost „exportul revoluţiei în Basarabia, România şi mai departe în Balcani”. Anume această misiune importantă a determinat formarea republicii autonome şi nu a unui district autonom, care nu putea avea constituţie proprie. În lipsa unei constituţii, nu se putea vorbi de statalitate moldovenească în stânga Nistrului, ceea ce era extrem de important pentru expansiunea regimului comunist în Balcani.[1]

Crearea R.A.S.S.M.[2] urma o tendinţă generală din Uniunea Sovietică a acelor timpuri, de creare a autonomiilor teritoriale şi acordarea unor drepturi culturale pentru diferite naţionalităţi. Prin crearea R.A.S.S.M., Kremlinul a sperat să încurajeze iredentismul pro-sovietic în Basarabia şi să-şi sporească influenţa în România, ceea ce nu a realizat decât în 1940, prin ameninţarea aplicării forţei armate.

Capitala tinerii republici autonome a fost fixată la Balta, iar din 1928, a fost mutată la Tiraspol, cu graniţa vestică fixată declarativ pe râul Prut. La Birzula, în aprilie 1925, Congresul Pan-Moldovenesc a fixat graniţele şi Constituţia recunoscută de ucraineni la 10 mai.

Iniţial, R.A.S.S.M. a fost constituită din raioanele Camenca şi Veliko-Kosniţki din gubernia Podolia, raioanele Ananiev, Birzula, Crutîi, Dubăsari, Grigoriopol, Rîbniţa, Slobozia, Stavrov şi Tiraspol din gubernia Odessa, precum şi dintr-o parte a raioanelor Valea-Hoţului şi Balta (satele Pasiţel, Ghidirim, Baital). La începutul lunii decembrie 1924, a fost adăugat şi restul raionului Balta, cu oraşul omonim şi satele Grădiniţa şi Iaschi. Republica avea o suprafaţa de 8,100 km² şi includea 11 raioane. Ulterior, teritoriul s-a reorganizat în 14 raioane.

La 29 septembrie 1926, Comitetul Executiv Central al Ucrainei, a adoptat hotărârea Cu privire la reglementarea hotarului de stat al Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti. Timp de 2 ani de zile teritoriul R.A.S.S.M. s-a mărit cu aproximativ 2.000 de km² (cu circa 23,7%), ajungând la 8.429 km², iar numărul populaţiei a crescut cu 153.000 (26,7%), constituind 572.000 de persoane. În rezultatul măririi teritoriului şi a numărului populaţiei, cota românilor-moldoveni din R.A.S.S.M. a scăzut la 30%. De menţionat este că, graniţele tinerei republici erau privite de către autorităţile de la Moscova şi de cele ale Ucrainei, ca fiind administrative şi nu de stat.[3]

În 1934, suprafaţa R.A.S.S.M. era de 8.434 km² şi o populaţie de 615.500 de locuitori, din care 80% erau români-moldovenia cuprindea raioanele: Balta, Birzula, Camenca, Crut, Dubăsari, Grigoriopol, Ananiev, Ocna Roşie, Râbniţa, Slobozia, Tiraspol.[4]

Conform recensământului sovietic din 1926, populaţia R.A.S.S. Moldoveneşti era de 572.339 de persoane, din care 172.419 erau români (30,1%) (66,87% din totalul de 257,8 mii români câţi locuiau atunci în Ucraina), 277.515 ucraineni (48,5%), 48.868 ruşi (8,54%), 48.564 evrei (8,49%).[5]

R.A.S.S.M. a avut o viaţă scurtă – doar de 16 ani, până la 2 august 1940, când prin unirea unei părţi a ei cu partea cea mai mare a anexatei Basarabii, s-a format Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (R.S.S.M.).[6]

Înainte de 28 iunie 1940 (anexarea de către Uniunea Sovietică a Basarabiei şi nordului Bucovinei) şi în zilele următoare, se vorbea despre unirea teritoriilor dintre Prut şi Nistru cu R.A.S.S.M. Agenţia RATAU transmitea din Balta despre mitingul de susţinere a ,,întrunirii poporului basarabean cu poporul R.A.S.S.M.”. Ecourile intenţiei C.C. al P.C. al U.R.S.S. din 11 iunie 1940, se regăsesc în paginile Moldovei Socialiste din 13 iulie 1940: ,,cu mare bucurie am aflat noi că Sovietul Comisarilor Poporului şi C.C. al P.C. Unional au susţinut rugămintea organizatorilor Moldovei şi au intrat cu propunere în Sovietul Suprem al U.R.S.S. de a întruni locuitorimea Basarabiei cu locuitorimea R.A.S.S.M. şi organiza Republica Confederativă S.S.M.”.

Pentru formarea noii republici unionale (R.S.S.M.), Kremlinul a comandat un studiu, care urma să ţină cont de considerentele etnice, istorice, economice, etc. Un asemenea raport a fost prezentat la 15 iulie 1940 şi propunea cedarea către Ucraina a judeţului basarabean Hotin (împreună cu Cernăuţiul), iar din R.A.S.S.M. să se cedeze Ucrainei doar raioanele Balta şi Pesciana. Viitoarea Moldovă urma să aibă 5 regiuni: Bălţi, Chişinău, Bender, Akkerman şi Tiraspol, cu raioanele: Ananiev, Valea Hoţului, Grigoriopol, Dubăsari, Camenca, Codâma, Kotovsc, Ocna Roşie, Râbniţa, Slobozia, Tiraspol şi Cerneansc). Regiunea Tiraspol ar fi avut 518.385 de locuitori.

Conducerea fostei R.A.S.S.M. propunea cedarea către Ucraina, pe lângă nordul Bucovinei, a Hotinului, Ceţătii Albe şi Chiliei, iar de la est de Nistru, să fie cedate doar raioanele Codâma, Balta şi Pesciana.

Kievul însă, prin preşedintele Sovietului Suprem al Ucrainei, M. Greciuha, cerea la 22 iulie 1940, ca Ucrainei să-i revină, pe lângă nordul Bucovinei, Hotin, Akkermann, Chilia şi Ismailul, Bolgradul şi opt raioane ale R.A.S.S.M. (Codâma, Balta, Pesciana, Ananiev, Valea Hoţului, Ocna Roşie, Cerneansc, Kotovsk).

La 2 august 1940, Sovietul Suprem al U.R.S.S. a adoptat legea formării R.S.S.M. în varianta teritorială propusă de Ucraina.

La 10 mai 1941, au fost respinse demersurile cetăţenilor din următoarele localităţi transnistriene, de a trece din componenţa Ucrainei în componenţa R.S.S.M.: Timcov (raionul Codâma) Stanislavca (raionul Kotovsc), Culmea Veche (raionul Kotovsc), Grebenichi şi Slaveano-Serbca (raionul Grosu). Li s-a dat curs solicitărilor venite de la locuitorii satelor Doroţcaia Nouă şi Sadovo (raionul Ocna Rosie). Foarte multe localităţi româneşti din fosta R.A.S.S.M., au fost trecute în componenţa Ucrainei – Lunga, Hârtop, Visterniceni, Borş, Dabija, Carleşti, Şerpa, Culmea Veche şi Nouă (raionul Bârzu); Valea Hoţului, Tocila, Grecu, Perişori, Handrabura, Şalpani (raionul Nani); Păsat, Holmu, Pârlita, Păsăţel, Mironi, Bănzari, Bursuci, Moşneanca, Raculova, Herbina (raionul Balta), Budăi, Buza, Strâmba, Broşteni, Slobozia, Buchet, Timcău, Ploţi, Şerbi (raionul Crutâi); Ocna Roşie, Clăveni, Tiscolung, Tiscol, Odaie, Ideia, Coşari, Dihori, Mironi, Slobozia, Dubău, Ţâbuleanca, Sahaidac, Topala, Ciorna, Perlicani, Basarabia, Bahta, Mălăieşti, Ilie, Brânza, Untilovca, Găvănosu (raionul Ocna Roşie). Multe din numele româneşti vor fi schimbate: Bârzu în Kotovsk, Mărculeni în Dimovka, Voloşca în Pisariovka, Întunecata în Svetloe, Nani în Ananiev, Vrabie în Vradievka, Valea Hoţului în Dolinskoie, Mălai în Karataevka, Urâta în Elenovka, etc.[7]