Grigore CONONOVICI – s-a născut la 17 august 1908 în Basarabia.[1] Ajutor de subcentru, iar din august 1943, şef al Subcentrului de Informaţii Taman din capul de pod Kuban al Centrului „H”. A activat acolo până la retragerea trupelor româno-germane. În această funcţie „s-a evidenţiat ca un element foarte isteţ şi priceput în culegerea informaţiunilor. Adesea era în linia de luptă, iar în timpul retragerii de multe ori se deplasa cu ultimele elemente, pentru a-şi putea mai bine îndeplini misiunea”. Era „mereu în deplasare pentru căutarea şi cercetarea surselor informative şi contrainformative, în timpul cel mai scurt de la ivirea lor. Atunci când capul de pod (Kuban – n.a.) a devenit restrâns şi când inamicul îşi concentra focurile sale atât asupra liniei I-a, cât şi asupra spatelui, Căpitanul Cononovici cu dispreţul vieţii, era mereu dinamic şi în exercitarea funcţiunii. Pe timpul retragerii, s-a deplasat chiar şi cu ariergărzile, tocmai pentru a putea cu un moment mai înainte a sesiza situaţia inamicului şi a raporta la timp comandamentului pe lângă care era ataşat”.

După retragerea din Kuban, a activat o perioadă scurtă în Crimeea, unde de asemenea „depune toate stăruinţele pentru a fi de folos”.[2]

În 1944, activa informativ şi contrainformativ în sudul Basarabiei, ca şef al Subcentrului „H.2” (cunoscut şi sub denumirea de Subdetaşamentul „B”) al Centrului „H” (la Volintir, jud. Tighina, pe lângă Corpul 29 Armată german).[3] A instruit şi lansat mai mulţi agenţi externi în spatele trupelor sovietice, obţinând informaţiile necesare trupelor germano-române de operaţiuni.[4]

În faza finală a războiului antisovietic, operaţiunile militare se desfăşurau în Basarabia. Misiunile subcentrului rămâneau neschimbate, adică: 1. exploatarea tuturor surselor informative (prizonieri, dezertori, refugiaţi, etc.); 2. colaborarea informativă şi contrainformativă cu M.U. din zonă (acestea din urmă, pe lângă toate, trebuiau să recomande Centrului „H” elementele apte şi capabile să lucreze în misiunile externe).[5]

Începând cu 22 august 1944, când linia de apărare se muta pe Prut, Subcentrul Cpt. Cononovici trebuia să acţioneze pe direcţia Manzâr – Tarutino – Ceadâr-Lunga – Cahul, (în Cahul urma să-şi stabilească reşedinţa)[6]

La 22 august situaţia de pe front era foarte grea. Conducerea Centrului „H” nu mai ştia nimic despre Subcentrul Nr. 2, iar soarta de mai departe a lui Gr. Cononovici rămâne deocamdată necunoscută pentru noi.[7]

Decoraţii: Coroana României, cl. 5, în grad de Cavaler, cu spade şi panglici de Vânător de Munte (17 august 1942).[8]