DOCUMENTE ALE ORGANELOR
POLIŢIENEŞTI
ÎN ARHIVELE DE
LA CHIŞINĂU.
„Am crezut necesar a pune la îndemâna
doritorilor de a se consacra acestui serviciu şi care, pentru
întâia oară, păşesc pe terenul spinos al noii lor
profesiuni, o modestă parte din rezultatele unei experienţe,
dobândite cu grele sforţări, spre a le sluji ca început
de îndrumare, iar celor ce, necunoscând rolul şi activitatea
Siguranţei Statului, în loc de a-i da tot concursul, s-au făcut
ecoul răuvoitorilor, ce urmăresc desfiinţarea ei, le ofer
prilejul de a-şi revizui atitudinea şi părerile asupra acestei
instituţiuni, care, prin necesitatea şi importanţa ei, se poate
identifica cu însăşi existenţa Statului”.
Zinovie Husărescu, inspector general al Siguranţei din
Basarabia, Mişcarea subversivă
în Basarabia. Atelierele Imprimeriei Statului, Chişinău,
1925, p. 3.
La fel ca şi românii şi unele
teritorii ale României, o parte din arhivele româneşti, pe
parcursul secolului XX, s-au pomenit în afara hotarelor
româneşti. Unele fonduri de documente ale autorităţilor
civile sau militare române le putem găsi la Cernăuţi sau
Odessa, la Kiev sau Moscova.
O bună parte din documentele Siguranţei
Statului, se află la Chişinău, în depozitele Arhivei Naţionale a Republicii Moldova şi reprezintă arhiva Siguranţei din Basarabia. Aceasta
conţine, în cea mai mare parte, documente inedite, care constituie un bogat izvor de cunoaştere
a trecutului politic şi social-economic al României, datorită
vastului diapazon de probleme care s-au aflat în sfera preocupărilor
Siguranţei.[1]
În arhiva de la Chişinău, majoritatea documentelor
Siguranţei sunt neexploarate, ceea ce provoacă un interes deosebit
pentru studierea lor.
O parte din documente, o constituie corespondenţa
purtată între Subinspectoratul/Inspectoratul Siguranţei de la
Chişinău cu subdiviziunile din subordine – serviciile şi
brigăzile de siguranţă judeţene. O altă parte, extrem
de consistentă în date şi informaţii inedite, sunt
dosarele personale ale funcţionarilor, agenţilor şi
informatorilor Siguranţei din Basarabia. De asemenea, sunt multe dosare
cuprinzând investigaţiile diverselor cazuri de spionaj,
propagandă bolşevică, antiromânească, etc. Toate sunt
cuprinse în fondul de documente cu numărul 680 – Inspectoratul Regional de Poliţie
Chişinău –
1919-1944. Dosarele 1-126 şi 3103-5178, inventar 1, conţin
corespondenţa dintre organele poliţieneşti din Basarabia,
rapoartele şi „notele informative” referitoare la curentele subversive,
partidele şi mişcările politice, minorităţile etnice,
sectele religioase, organizaţiile de spionaj sovietic, etc., etc.
(1918-1944); dosarele 127-136 includ liste, pe judeţele Basarabiei, cu
persoanele care în 1944, sub presiunea ofensivei armatelor sovietice,
doreau să se evacueze în Vechiul Regat; dosarele 137-3102, sunt
„dosarele personale” ale funcţionarilor de poliţie şi
siguranţă din Basarabia, ale agenţilor şi informatorilor,
chiar şi a personalului auxiliar de la poliţii (şoferi,
electricieni, mecanici, derdicători), care au activat între
1918-1940. Multe din aceste „dosare personale” încă nu pot fi
cercetate, deoarece nu le-a expirat termenul legal de 75 de ani de
păstrare sub regim „secret”.
Alte fonduri din Arhiva Naţională a
Republicii Moldova, referitoare la activitatea organelor poliţieneşti
şi de informaţii române şi ţariste ruse, sunt
următoarele:
1.
Direcţiunea
poliţiei oraşului Chişinău –
1911-1916 (fond 289, inventar 1);
2.
Direcţiunea
poliţiei jud. Chişinău –
1913-1914 (fond 290, inventar 1);
3.
Direcţiunea
poliţiei jud. Soroca – 1916 (fond 291,
inventar 1);
4.
Direcţiunea Jandarmeriei
Guberniei Basarabia – 1907-1914 (fond 297,
inventar 1);
5.
Ajutorul şefului
jandarmi al Guberniei Basarabia pentru jud.
Chişinău, Ismail şi
Akkerman (Cetatea Albă) – 1906-1912 (fond 330, inventar 1);
6.
Ajutorul şefului
jandarmi al Guberniei Basarabia pentru jud.
Bălţi, Hotin, Soroca, Orhei
– 1911-1913 (fond 331, inventar 1);
7.
Postul de jandarmi de
hotar Cahul – 1916-1917
(fond 335, inventar 1);
8.
Postul de jandarmi de
hotar Sculeni –
1916-1917 (fond 337, inventar 1);
9.
Secţia Bender a
Direcţiei căilor ferate jandarmi Odessa – 1909 (fond 1336, inventar 1);
10.
Inspectoratul gubernial
al miliţiei Basarabiei – 1917-1918 (fond 1648, inventar 1);
11.
Secţia regională a miliţiei Chişinău – 1917-1918 (fond 1649, inventarele 1, 2);
12.
Miliţia Chişinău –
1916-1918; 1914-1918; 1917 (fond 1628, inventarele 1, 2, 3);
13.
Miliţia jud. Chişinău – 1915-1928 (fond 1600, inventarele 1, 2, 3);
14.
Miliţia jud. Bender – 1918 (fond 1629, inventar 1);
15.
Miliţia Bender – 1916-1918 (fond 1660,
inventar 1);
16.
Miliţia jud. Bălţi – 1917-1918 (fond 1756, inventar 1);
17.
Ministerul de Război al Republicii Moldoveneşti – 1917-1918; 1915-1918 (fond 1725, inventarele 2, 3);
18.
Directoratul de Interne al Republicii Moldoveneşti – 1917-1918; 1918-1919; 1918-1923; 1918 (fond 742, inventarele 2, 4, 5,
7);
19.
Ministerul de Interne al României – 1913-1916
(fond 1627, inventar 1);
20.
Direcţiunea
Generală a Poliţiei şi Siguranţei Bucureşti – 1898-1911; 1900-1922; 1923-1941 (fond 691, inventarele 1, 2, 3);
21.
Prefectura Poliţiei Bucureşti –
1881-1835; 1893-1916 (fond 1349, inventarele 3, 4);
22.
Prefectura Poliţiei Iaşi –
1911-1917 (fond 1759, inventar 1);
23.
Chestura poliţiei Galaţi –
1925 (fond 1702, inventar 1);
24.
Poliţia Câmpina (jud. Prahova)
– 1908-1916 (fond 1758, inventar 1);
25.
Inspectoratul Regional
de Poliţie Chişinău – 1919-1944
(fond 680, inventar 1, 2);
26.
Chestura poliţiei
Chişinău – 1918-1944 (fond 679, inventar 1);
27.
Chestura poliţiei
Tighina – 1908-1943; 1920-1938; 1921-1935;
1917-1944; 1941-1944 (fond 693, inventarele 1, 2, 3, 4, 5);
28.
Chestura poliţiei
Bălţi – 1920-1940; 1918-1935; 1921-1938;
1918-1941; 1919-1942; (fond 694, inventarele 1, 2, 3, 4, 5);
29.
Poliţia Călăraşi –
1926-1940 (fond 1606, inventarele 1, 2);
30.
Poliţia Soroca – 1941-1944; 1918-1944; 1921-1944 (fond 696, inventarele 1, 2, 3);
31.
Poliţia Cahul – 1933-1944; 1918-1943 (fond 697, inventarele 1, 2);
32.
Poliţia Orhei – 1918-1944 (fond 666, inventarele 1, 2, 3);
33.
Poliţia punctului de frontieră Atachi –
1920-1935 (fond 1586, inventar 1);
34.
Poliţia punctului de frontieră Iarova, jud. Soroca – 1930 (fond 1636, inventar 1);
35.
Poliţia punctului de frontieră Cioburciu, jud. Tighina – 1918-1935 (fond 1656, inventar 1);
36.
Poliţia punctului de frontieră Tighina – 1918-1929; 1917-1938 (fond 1699, inventarele 1, 2);
37.
Poliţia punctului de frontieră Cristeşti, jud. Iaşi – 1917 (fond 1701, inventar 1);
38.
Poliţia punctului de frontieră Talmaz, jud. Tighina – 1919-1920 (fond 1674, inventar 1);
39.
Comisariatul poliţiei Rezina –
1941-1944 (fond 1583, inventarele 1, 2);
40.
Comisariatul poliţiei Criuleni –
1943-1944 (fond 1584, inventar 1);
41.
Comisariatul poliţiei Făleşti –
1925-1943 (fond 1589, inventar 1);
42.
Comisariatul poliţiei Comrat –
1941-1944 (fond 1590, inventar 1);
43.
Comisariatul poliţiei Româneşti –
1925-1943 (fond 1598, inventar 1);
44.
Comisariatul poliţiei Leova –
1919-1938; 1941-1944 (fond 1668, inventarele 1, 2);
45.
Societatea funcţionarilor poliţieneşti a oraşului
Chişinău – 1928-1938 (fond 1640, inventar
1);
46.
Prefectura poliţiei Odessa –
1941-1943; 1942-1943 (fond 1608, inventarele 1, 2);
47.
Inspectoratul Regional de Jandarmi Basarabia –
1924-1934; 1930-1940; 1940-1945 (fond 1761, inventarele 1, 2, 3);
48.
Legiunea mobilă de jandarmi nr.
3 – 1935-1937 (fond 1646, inventar
1);
49.
Legiunea V de Jandarmi Cetatea Albă –
1926-1931; 1920-1929; 1918-1921 (fond 1650, inventarele 1, 2, 3);
50.
Legiunea de jandarmi Cahul – 1924 (fond
1683, inventar 1);
51.
Legiunea de jandarmi Rezina – 1926 (fond
2027, inventar 1);
52.
Legiunea de jandarmi Tighina – 1924-1927
(fond 2028, inventar 1);
53.
Brigada a III-a Jandarmi a oraşului Chişinău – 1924-1926 (fond
1676, inventar 2);
54.
Regimentul III Jandarmi – 1930-1931 (fond 1678,
inventar 1);
55.
Regimentul VI Jandarmi – 1923-1929 (fond 1735,
inventar 2);
56.
Corpul jandarmi pedeştri Comrat
– 1933 (fond 1686, inventar 1);
57.
Şcoala 3 jandarmi Chişinău –
1934-1939 (fond 1742, inventar 1);
58.
Secţia şi postul de jandarmi Cetatea Albă – 1929-1944 (fond 2074, inventar 1);
59.
Secţia şi postul de jandarmi Bălţi – 1918-1944 (fond 2075, inventar 1);
60.
Secţia şi postul de jandarmi Cahul –
1930-1944 (fond 2077, inventar 1);
61.
Secţia şi postul de jandarmi Lăpuşna – 1918-1940; 1942-1944 (fond 2078, inventar 1);
62.
Secţia şi postul de jandarmi Orhei –
1920-1944 (fond 2079, inventar 1);
63.
Secţia şi postul de jandarmi Soroca –
1920-1940; 1941-1944 (fond 2080, inventar 1);
64.
Secţia şi postul de jandarmi Tighina –
1919-1940; 1940-1944 (fond 2081, inventar 1);
65.
Secţia şi postul de jandarmi Hotin –
1930-1942 (fond 2082, inventar 1);
66.
Postul de jandarmi Cuza Vodă, jud.
Ismail – 1935 (fond 2076, inventar
1);
67.
Plutonul 6 al Regimentului de Jandarmi Soroca –
1926-1929 (fond 1601, inventarele 1, 2);
68.
Marele Cartier General al Armatei române –
1941-1943 (fond 1607, inventar 1);
69.
Grupul 51 Poliţie al Corpului 1 Armată român – 1941-1943 (fond 1604, inventar 1);
70.
Grupul 57 Poliţie al Corpului 6 Armată român – 1942-1943 (fond 1610, inventar 1);
71.
Grupul 61 Poliţie şi Grupul 56 Poliţie ale Corpului 7
Armată român – 1941-1943 (fond 1611,
inventar 1);
72.
Grupul 54 Poliţie şi Grupul 74 Poliţie ale Armatei a IV-a
române – 1941-1943 (fond 1612, inventar 1);
73.
Grupul 55 Poliţie al Armatei a III-a române – 1942 (fond 1614, inventar 1);
74.
Grupul 44 Poliţie a Brigăzii 8 Cavalerie române – 1941-1943 (fond 1615, inventar 1);
75.
Grupul 13 Poliţie al Diviziei 13 Infanterie română – 1940-1943 (fond 1619, inventar 1);
76.
Grupul 38 Poliţie al Diviziei 2 Munte române – 1942-1944 (fond 1621, inventar 1);
77.
Centrul de
Informaţii „H” al Armatei a III-a române
– 1941-1944 (fond 2042, inventarele 1, 2);[2]
78.
Cabinetul
civilo-militar pentru administrarea Basarabiei, Bucovinei şi Transnistriei
– 1941-1945 (fond 706, inventar 1, 2, 3);
inventarele 2 şi 3 includ documente referitoare la activitatea
subdiviziunilor S.S.I. din Basarabia şi Transnistria – 1940-1944.
O bună parte din aceste fonduri de documente au
ajuns la Chişinău în urma capturării lor de către
autorităţile militare sovietice în anul 1944 de la
autorităţile româneşti, care se evacuau din Basarabia
şi Bucovina sub presiunea ocupantului, precum şi de la
unităţile militare şi serviciile secrete româneşti de
pe frontul de est, care, deşi după capitularea României din 23
august 1944, nu se mai considerau în război cu U.R.S.S., au fost
deposedate de arhive. Alte documente ale Siguranţei din Basarabia care
s-ar mai afla la Chişinău, sunt în Arhiva Serviciului de
Informaţii şi Securitate (S.I.S.) al Republicii Moldova. Conducerea
actuală a S.I.S.
declară că, „depozitul special arhivistic al Serviciului nu dispune
de materiale documentate privind istoria serviciilor secrete din teritoriul
actual al Republicii Moldova, pe parcursul secolului XX”.[3]
Însă, conform datelor Serviciului de Stat de Arhivă al
Republicii Moldova, la 1 ianuarie 2006, în depozitul special al S.I.S. se
păstrau 77.798 (!) de dosare,[4]
ceea ce ar exclude faptul că în arhiva S.I.S., nu s-ar găsi documente cu
caracter istoric (potrivit unei surse confidenţiale, în arhiva
S.I.S. s-ar afla şi documente româneşti din 1920, deci, ale
Siguranţei). De asemenea, studiile unor istorici, la baza cărora stau
documentele din arhiva S.I.S.,[5]
demonstrează clar că, în arhiva S.I.S. sunt documente
referitoare la „istoria serviciilor secrete din teritoriul actual al Republicii
Moldova, pe parcursul secolului XX”, dar la care accesul este neoficial oprit.
[1]. În general, documentele Siguranţei
reprezintă una din cele mai valoroase surse arhivistice, datorită
naturii serviciului, care trebuia mereu să fie bine informat în
diverse probleme, pentru ca, la rândul său, să informeze
factorii de decizie ai statului, să întocmească studii şi
să fie capabil a face prognoze.
[2]. Despre activitatea Centrului de Informaţii
„H” şi arhiva acestuia, vezi: P. Moraru, Informaţii militare pe frontul de est. Ed. Militară, Bucureşti, 2005; idem, Armata lui Stalin văzută de
români. Ed. Militară, Bucureşti, 2006.
[3]. Certificat adresat de Serviciul de
Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova Curţii de Apel
Chişinău cu nr. DD/1022 din 20 noiembrie 2006.
[4].
Informaţie oferită dlui Mihai Taşcă, doctor în drept,
de către directorul Serviciului de Stat de Arhivă al Republicii
Moldova, cu adresa nr. 11-20/172 din 15 noiembrie 2006.
[5]. Vezi spre
exemplu, Â. È. Ïàñàò, Òðóäíûå ñòðàíèöû
èñòîðèè Ìîëäîâû. 1940-1950-å ãã.
Èçä. „Òåððà-Terra”. Ìîñêâà, 1994 (în Introducere
autorul aduce la cunoştinţa cititorului că, publică
în lucrare peste 300 de documente inedite; studierea superficială a
acestei lucrări, scoate în evidenţă faptul că, peste
1/3 din documentele publicate se păstrează în arhiva S.I.S.); I. Colesnic, Basarabia necunoscută. Ed.
„Museum”, Chişinău, 2006 (la pagina 321 citim: „În Arhiva S.I.S. din Republica Moldova se păstrează dosarul
nr. 824, p. 14, el făcând parte din acel lot de dosare ce au fost
deschise foştilor membri ai Sfatului Ţării”. Este vorba de
dosarul lui Teodor Neaga).