Marele Cartier General al armatei române (M.C.G.) – parte componentă a M.St.Major al Armatei române (Eşalonul
I). A funcţionat ca structură de comandament distinctă în
perioadele iunie-octombrie 1941 şi august 1942-ianuarie 1943. Organizare:
Cabinetul şefului M.C.G., Secţia 1 organizare, Secţia 2
informaţii, Secţia 3 operaţii, Secţia 4 servicii,
Secţia transporturi, Secţia adjutantură, Secţia
legături cu armatele aliate, Serviciul cifrului, Trenul M.C.G. În
organica sa mai erau incluse structuri similare din Statul Major al Aerului
şi Statul Major al Marinei. Efectiv: 270 oameni.[1]
De coordonarea activităţilor informative şi contrainformative
în zona operaţiunilor militare se ocupa Secţia a II-a
informaţii.
În timpul războiului antisovietic, S.S.I.
a detaşat pe front, pe lângă M.C.G., ca organ de informare un Eşalon
Mobil. De asemenea, M.C.G. primea informaţii din zona frontului
şi din spatele ambelor linii ale frontului de la centrele de
informaţii ale Armatei (Centrele „A”, „B”, „H”).
[1]. Al. Duţu, F. Dobre, L. Loghin, Armata Română
în al doilea război mondial (1941-1945). Dicţionar enciclopedic,
Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1999, p. 275.